4 ani – o Lectie

ganduri asternute in cimitirul din Sighisoara (27 sept 2012)

Din inima mea de fiica iti multumesc pentru felul in care imi decorezi viata. Iti multumesc pentru ca in aceste zile, ne-ai condus in afara timpului si ne-ai aratat cum putem sa urmam pasii Tai fara sa cartim.

Iti multumesc pentru ca la implinirea acestor 4 ani de casnicie ai asezat in trenul ce ne aducea spre Sighisoara o fiinta…o lectie, un impuls spre a trai mai frumos.

Ne-ai spus prin cuvinte putine ca cel mai pretios lucru e iubirea. Ca in ea crestem si inflorim, ca in ea putem trai si in ea sufletul nostru e frumos.

…Ii priveam chipul, comun la prima vedere. Rasfoia reviste, manca…Intr-una din multele clipe ne-am intalnit privirea. Mi-a zambit si astfel am devenit constienta de un suflet senin ce se deschide spre mine. La cativa pasi de primele vorbe din ochii ei luminosi au rasarit lacrimile: „Ma intreb cateodata perntru ce mai lupt, pentru ce caut vindecare pentru bolile mele. Sotul meu a murit de noua ani. De atunci ma simt mereu singura. Cand ma doare ceava sau mi-e greu imi vine sa ii spun lui. Cateodata uit ca nu mai e.”

Am simtit ca nu mai am putere sa o privesc, ca e nevoie sa plec capul in fata ei…Stiam ca durerea ei arde, ca in ea e un dor fara margini. Nu m-am ascuns, am izbucnit in mine si ochii mi s-au umplut de apele sarate ce izvorasc din suflet.

Daniel era pe coridorul trenului. Dintr-o data mi s-a dezvelit mintea si simtirea de tot ce va arde si am vazut cat de mare lucru e ca il am…la cativa pasi. Ca in bratele lui e loc pentru mine, ca in ochii lui vii mi se oglindeste chipul si in adanc de el pot sa dansez cu putere ori de cate ori imi doresc.

Mi s-a amintit pe ritmurile unui tren ca suntem trecatori, ca aici ramane tot ce am adunat, ca nu pleaca decat sufletul si ca iubirea de aici ii va fi aripa…ca ura, cuvintele grele, privirile incruntate, banii si tot ce am tinut pentru noi sunt greutatile care vor trage sufletul in jos din zborul minunat pe care iubirea, doar iubirea i-l poate oferi.

Cum? Cum sa fiu nemultumita…azi…cand am atatea pentru care sa multumesc.

Cat despre doamna din tren…cat despre ea…numai ganduri luminoase! si Mana Ta sa-i mangaie viata, senina ei viata!

Multumesc, Creatorul meu drag!

7 thoughts on “4 ani – o Lectie

  1. cat de frumos ai scris Andreea… va doresc sa aveti parte de cat mai multe zile senine si implinite impreuna, suflete senine…va imbratisez!

    Apreciază

  2. Andre, va doresc multi si fericiti ani impreuna…. cat despre povestea ta, e foarte frumoasa si intr-adevar, uneori uitam cat de fericiti suntem cand ii avem pe cei pe care ii iubim langa noi …. cand suntem inconjurati de iubirea lor…. te imbratisez cu drag si pe tine si pe Daniel … iar pe micutul Rafael il sarut pe frunte!🙂

    Apreciază

    1. Multumim draga Adina! si pentru voi numai Soare! mereu….va imbratisam si noi si cand veniti in tara sa va opriti cateva clipe si la noi🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s