Gand al unei dimineti de noiembrie

………………………………………….

Imi parea ca stau rezemata pe raza din est a Soarelui, in locul de unde rasare clinchetul fara sfarsit al luminii.

Imi parea ca stau in bratele florilor de soare si ca toti fluturii zboara pe deasupra mea.

Imi parea ca e zi, mereu zi..ca niciodata nu va fi noapte.

Imi parea ca as putea urca dealurile si muntii fara sa obosesc…

Imi parea ca berzele nu mai pleaca niciodata in alte tari.

………….

Cand stau langa El, cand fac din El primul gand si ultimul gand al zilei, cand imi amintesc cat pret am in ochii LUI..atunci stau rezemata pe raza de est a soarelui de unde rasare clinchetul fara sfarsit al luminii, stau in bratele florilor de soare si toti fluturii zboara pe deasupra, atunci e mereu zi…………..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s